Capitolul 01

Rose POV

Multi spun ca facultatea e naspa. Asa si e. Orele parca nu se mai termina, iar cand vine vorba de ora de sociologie a domnisoarei Sarah e de zeci de ori mai rau. E sinucidere curata. Cum e posibil ca o persoana sa vorbeasca asa de mult? E ca o masinarie bagata in priza. Insa Lissei chiar il place ora ei, mai ales pentru ca ma tortureaza pe mine. Insa de data asta linistea mormantala care se asterne mereu in sala nu a durat prea mult. Nici nu a intrat bine domnisoara Sarah in clasa ca a inceput sa sune un telefon. Oricine ar fi, a dat de belea. Cand am auzit ca sunetul vine din fata mea, adica de la Lissa, am inceput sa imi fac griji. Nu stie ca nu are voie sa isi tina telefonul deschis? Ce a apucat-o?

“Cine indrazneste sa imi deranjeze ora?” vocea profesoarei crestea in intensitate cu fiecare cuvant pe care il pronunta, pana a ajuns la un tipat.Ouch…

“Imi cer scuze” i-a raspuns Lissa devenind rosie ca racul. “Cred ca este sora mea. Pot sa raspuns?”

“Bine, dar te vreau inapoi in clasa in 2 minute.”

Nici nu a mai asteptat sa ii spuna altceva ca a si iesit pe usa. Insa cea care o suna nu era Jill, ci Ariana.

“Ariana? Ce s-a intamplat? De ce ma suni in timpul orelor?”

“Maiestate, e vorba despre ceva foarte important.”

“Scuteste-ma de partea cu maiesteate si treci la subiect.”

“Astazi trebuiau sa sosesca niste moroi la curte pentru petrecerea de logodna a Sonyei si Mikhail. La aeroport insa au fost atacati de strigoi.”

“Poftim?” vocea Lissei a rasunat de pe hol pana in clasa. Domnisoara Sarah enervata la culme a iesit val-vartej din clasa, iar eu dupa ea.

“Domnisoara, ti-am permis sa vorbesti la telefon pentru a vedea despre ce este vorba, nu pentru a tipa pe hol.”

“Imi cer scuze, dar trebuie sa plec urgent.”

“Ce s-a intamplat Lissa?” am intrebat-o cand am vazut ca devine alba ca varul la fata.

“Invitatii care trebuiau sa soseasca astazi au foat atacati la aeroport.” Cand am auzit asta mi-a picat cerul in cap. Cum au atacat stigoii intr-un aeroport plin de oameni? Au luat-o razna?

“Trebuie sa plecam chiar acum. Imi cer scuze domnisoara, dar este ceva de viata si de moarte. La propriu.” Nici nu am mai asteptat ca sa zica ceva ca am luat-o pe Lissa de mana si am iesit in fuga din cladire. Mintea mea inca incerca sa proceseze ce s-a intamplat. De data asta chiar au intrecut masura.“Au atacat in aeroport? Cum de nu i-a vazut nimeni?” am intrebat-o pe Lis in timp ce ne urcam in masina.

“Unde mergem, Maiestate?” a intrebat Collin, soferul Lissei.

“La aeroport, Collin” a spus Lissa.

Nu imi primisem inca raspunsul asa ca am inceput sa ma ingrijorez. M-am uitat la Lissa si mi-am dat seama cat de greu era pentru ea. Puteam sa simt cum incearca sa isi pastreze spiritul sub control desi nu mai aveam acea legatura intre noi. In tot acel timp am ajuns sa o cunosc mai bine ca oricine altcineva. Cu sau fara acea legatura telepatica puteam sa-mi dau seama cand incepe sa-si piarda controlul.

“I-au dus afara din aeroport si i-au omorat.”  mi-a raspuns cu o voce infricosatoare dupa cateva minute.

Devine din ce in ce mai rau… Dar stai putin…

“Ce s-a intamplat cu gardienii lor?”

“Nu stiu nu mi-au dat nici un detaliu. O sa vedem mai multe cand ajungem la Curte.” mi-a spus uitandu-se fix pe geam.

“Trebuie sa fie ceva ce putem face” am spus incruntata. Ceva nu se lega… ce treaba aveau strigoii cu acei moroi. Inafara de faptul ca vroiau sa-i faca cina lor…

“Este. Trebuie sa organizez o intrunire a consiliului cat mai curand. Moroii trebuie sa invete sa lupte, iar daca asta nu ii convinge sa o fac nu stiu ce altceva ar face-o. Nu ne putem baza numai pe ajutorul gardienilor. Curand nu va mai fi de ajuns. A sosit momentul unei schimbari” mi-a raspus si mi-am dat seama ca nu mai vroia sa vorbeasca asa ca m-am cufundat in propriile mele ganduri.

Nici nu mi-am dat seama cand am ajuns la aeroport, atat de cufundata in ganduri eram. Nu puteam sa-mi dau seama care era defapt scopul atacului. Instinctele mele strigau ca avea ceva de a face cu Lissa, dar poate chiar erau doar masa acelor strigoi… Se pare ca problemele de abia incep.

9 thoughts on “Capitolul 01

  1. alexa700 says:

    E superb.Imi place la nebunie desii nu prea inteleg lumea aceea. Cred ca tocmai asta imi place. Ca ma ia direct cu mister si trebuie sa descopar eu. Iar asta e numai primul capitol…Ai imaginatie boooogata.Ma intreb ce se mai ascunde pe acolo. Si eu am scris ceva pe un blog dar inca ma chinui sa gasesc o continuare…Nu e cine stie ce dar de mult am planul unei povesti in minte… http://fanteziedeinger.blogspot.com/ …Sa-mi spui ce parere ai.

  2. Teo AnNa says:

    Am o pagina cu Academia Vampirilor (are peste 1000 de like-uri). Te-ar interesa o colaborare? Eu postez aceasta povestioara (bineinteles, precizez autorul) pe pagina si in schimb iti fac publicitate la blog. Ce zici? 🙂

    Astept raspuns, fie el si negativ.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s